Mecanismele de apariție a dermatitei atopice nu sunt pe deplin înțelese. Cel mai probabil este vorba de o combinație între factori genetici, factori imunologici și mediul extern. Cunoașterea acestor factori în cazul fiecărui pacient este importantă, deoarece ajută la individualizarea tratamentului.

Un element principal în declanșarea bolii este disfuncția barierei cutanate. Când pielea este sănătoasă, această barieră contribuie la reținerea umezelii și ne protejează de bacterii, agenți iritanți, raze UV și alergeni. În cazul pacienților cu dermatită atopică, este afectată capacitatea pielii de a îndeplini acest rol. În primă instanță, pielea se deshidratează, se usucă, iar pacientul începe să se scarpine, provocând leziuni. Ulterior, acest lucru facilitează pasajul agenților iritanți și colonizarea microbiană, ce deteriorează mai tare bariera cutanată.

Factori care pot declanșa sau agrava dermatita atopică:

Important! Dermatita atopică nu este o boală virală sau contagioasă.

Diagnosticul dermatitei atopice se realizează printr-o evaluare clinică, pe baza examenului medical și a istoricului pacientului, dar și prin excluderea altor boli de piele. Așadar, primul pas în diagnosticarea dermatitei atopice este reprezentat de un consult dermatologic (sau pediatric, în cazul copiilor). Ulterior, se poate efectua o analiză amănunțită a alergiilor cutanate pentru a determina posibilii factori agravanți specifici pacientului.

Nu sunt necesare analize de sânge pentru identificarea dermatitei atopice, deoarece nu există o analiză specifică pentru această afecțiune. Majoritatea pacienților cu dermatită atopică au un nivel crescut al imunoglobulinelor, dar un nivel normal al acestora nu exclude posibilitatea prezenței bolii.

Dermatita atopică face parte dintr-un grup de afecțiuni cunoscut sub numele de "marș atopic". Acesta include dermatita atopică, rinita alergică, alergiile alimentare și astmul. Dacă o persoană are una dintre afecțiunile din acest grup, posibilitatea de a dezvolta o altă afecțiune atopică este crescută.

Comorbiditățile dermatitei atopice:

Atunci când dermatita atopică devine moderat-severă, pacienții pot experimenta pete roșii pe piele, inflamații, piele cu aspect solzos, scuame, eroziuni și mâncărimi insuportabile. Porțiunile de piele afectate pot supura iar infecțiile cutanate devin frecvente.

Dermatita atopică severă tinde să aibă un impact profund asupra calității vieții unei persoane. Mâncărimea intensă poate trezi un copil sau un adult dintr-un somn adânc și poate ține persoana trează ore întregi. Acest lucru poate face ca un copil să se concentreze cu greu la școală, iar un adult poate avea probleme în a ține pasul la locul de muncă.

Pacienții cu dermatită atopică severă se retrag adesea din viața socială, fie pentru că sunt stânjeniți de aspectul pielii lor, fie pentru că starea permanentă de durere și mâncărime le afectează dispoziția și confortul mental, o mare parte dintre aceștia manifestând simptome asociate depresiei și anxietății.

Conform studiilor disponibile, mâncărimile și tulburările de somn (conectate între ele) sunt cel mai adesea citate de pacienți ca fiind cele mai mari probleme în gestionarea bolii și tot acestea sunt sursa stărilor de nervozitate, anxietate sau depresie . De altfel, studii recente arată că dermatita atopică este mai puternic asociată cu depresia și suferința psihologică în comparație cu alte afecțiuni dermatologice sau alte boli cronice, precum boli cardiovasculare sau diabet .

În cazul pacienților cu dermatită atopică, medicii atrag atenția asupra dificultății de a controla cercul vicios determinat de simptomele dermatitei atopice care antrenează anxietate și alterarea stării de bine, anxietate care la rândul ei poate acutiza și mai mult simptomele, ceea ce conduce în final la mai multă anxietate și stres.
Principalele cauze care alterează starea psihică a pacienților cu dermatită atopică sunt tulburările de somn determinate de mâncărimi și durerile. Frustrarea care intervine pe fondul lipsei de somn poate duce la stări de iritabilitate, iar lipsa somnului pe termen lung face ca persoanele cu dermatită atopică să se simtă mai puțin eficiente și capabile în rezolvarea responsabilităților profesionale de zi cu zi. În ceea ce privește familiile unde copiii cu dermatită atopică nu dorm, de cele mai multe ori unul sau mai mulți membri ai familiei sunt în aceeași situație. Acest fapt conduce la afectarea bunăstării psihologice a întregii familii.

Dermatita atopică poate deveni în cazurile severe extrem de dureroasă. Atunci când durerea este o constantă a fiecărei zile tinde să acapareze mintea persoanelor aflate în suferință, iar acestea se retrag din viața socială.

Urmele pe care dermatita atopică le lasă pe pielea pacienților îi face adesea să se simtă mai puțin atrăgători, iar stima de sine le este afectată.

Toate aceste provocări au un impact real asupra calității vieții pacienților cu dermatită atopică și nu în cele din urmă asupra stării lor psihice.

În funcție de tipul de eczemă și de gravitatea acesteia, tratamentele includ modificări ale stilului de viață, remedii fără prescripție medicală (OTC) sau medicamente eliberate pe bază de rețetă.

Planurile de tratament se fac de către medicii dermatologi în funcție de istoricul medical al pacientului, precum și în funcție de opțiunile de tratament aprobate și disponibile la nivel național.

În marea majoritate a cazurilor de dermatită atopică managementul simptomelor este esențial. În linii mari acesta se referă la:

În ceea ce privește medicamentele fără prescripție (OTC), acestea pot fi sub formă de tratament oral sau topic. Tratamentele topice în cazul dermatitei atopice pot fi și pe bază de prescripție.

Alte categorii de tratament cu prescripție sunt medicamentele biologice, în formă injectabilă, sau medicamentele orale din categoria imunosupresoarelor și a inhibitorilor.

Pacienții care au fost diagnosticați cu dermatită atopică trebuie să știe că noi medicamente sunt în diverse stadii de aprobare, în funcție de autoritățile de reglementare din fiecare țară.